27 Mai - Cat de departe intr-un act

Curiozitatea te omoara. Nimic mai adevarat, dar trebuie continuata astfel: si te invie. De ce spun asta? Simplu am trait-o pe pielea mea. O poveste reala, cu zeci de ingrediente, probabil nici nu le-as putea banui pe multe. O poveste frumoasa, asa pot descrie relatia pe care o am in prezent. Ei si, ce ne spui noua asta!, ati putea spune foarte legitim. Da... poate n-ar trebui sa intereseze pe nimeni povestea noastra, pentru ca ne apartine si evident nici n-o voi spune in totalitate. Ideea este ca despre o particica din povestea noastra vreau sa vorbesc astazi, pentru ca ziua de 27 Mai - duminica s-a terminat inexplicabil. Concluzia a fost buna, dar durerea mea a atins cote nestiute, iar focul incins de la incepust s-a stins si cenusa a zburat. A ramas, ce-i drept, ramasita locului unde a fost focul. Nimic semnificativ comparativ cu debutul. Eu stiu ce am langa mine si care este valoarea noastra impreuna, dar nici nu-mi imaginam ca sunt adevaruri spuse pe jumatate care m-ar putea afecta. Ce-i drept efectul n-a fost mai puternic decat sentimentul. Nu va imaginati ca m-a inselat cu o femeie de-a dreptul savuroas, nu! Doar mi-a inselat, impulsionat de mine, increderea. Dar inima mea stie ca atunci cand pretuiesti pe cineva nu poti sa-l ierti, ci doar sa-l iubesti si atat. Restul sunt amanunte de care nu ma leg, pentru ca ar insemna sa ma complic. Pentru voi, cei care va imaginati ca o relatie se poate termina de la o simpla cearta, ganditi-va de doua ori pentru ca o iubire trebuie sa se maturizeze, sa capete contur si sa capete identitate. Nimic nu e mai frumos decat un noi intr-o lumea care merge prea repede pentru a tine cont de noi. Asa ca pentru el, Happy si pentru noi am o melodie, zic eu buna! O voi attacha materialului....