Farmaciile, la un pas de... impas

În judeţul Argeş, farmaciile nu şi-au mai primit banii pe reţetele compensate şi gratuite încă din luna iunie. Ultima plată efectuată de Casa de Asigurări de Sănătate Argeş a fost făcută pentru luna iunie în luna septembrie aşa cum era prevăzut. Prelungirea termenului de restituire a banilor pe reţetele compensate farmaciilor de la 45-50 de zile la 90, respectiv de la 90 la 180 de zile de la validarea facturilor creează un blocaj între farmacii, distribuitori şi importatori.
Banii vor veni... legal
„De la apariţia actului normativ prin care s-a modificat Hotărârea de Guvern 1.714 care reglementează acordarea asistenţei în sistemul de asigurări sociale de sănătate plata medicamentelor furnizate de către farmacii se face pentru activitatea curentă, respectiv medicamente compensate şi gratuite, altele decât cele pe programe naţionale de sănătate într-un interval de până la 180 de zile şi maximum 90 de zile pentru programe de sănătate, după validarea facturii depuse de furnizorul respectiv. Factura trebuie validată în maximum 30 de zile de la depunerea ei la Casa de Asigurări de Sănătate. Deci din punct de vedere al regulamentului faptul că nu s-au făcut plăţi începând cu luna octombrie către farmacii se explică prin respectarea acestui act normativ. Ultima lună pentru care s-au făcut plăţi a fost iunie şi s-a plătit în luna septembrie, iar din luna iulie conform actelor în vigoare ar urma ca plata se se facă începând cu anul 2010 pentru medicamente compensate şi gratuite în funcţie de finanţările pe care le va avea Casa de Asigurări de Sănătate Argeş în acel an. Este o situaţie destul de delicată cu care se confruntă unităţile farmaceutice, iar dificultatea o reprezintă faptul că foarte multe farmacii mici sau puncte de lucru ale farmaciilor din mediul rural s-ar putea închide în această perioadă. Din cele 93 de societăţi comerciale cu care Casa de Asigurări de Sănătate Argeş are contracte de furnizare de servicii farmaceutice, până în acest moment avem semnale de la anumite farmacii că şi-au închis aproximativ 7-8 puncte de lucru din mediul rural”, a precizat directorul pe relaţii cu furnizorii, Anci Ionescu.
Fără medicamente murim!
Pe de altă parte, farmaciile îşi continuă activitatea cu teamă de ce va urma. „Suntem societăţi comerciale şi trebuie să supravieţuim. Adaosurile şi discounturile de la furnizori nu acoperă toate cheltuielile necesare unei bune funcţionări ale farmaciei. Lucrurile stau foarte simplu: Casa de Asigurări de Sănătate dacă nu rambursează la timp conform contractului-cadru valoarea compensată a reţetelor eliberate de farmacie se blochează. Avem de plată salarii, chirii, utilităţi, impozite, distribuitori şi alte cheltuieli. Termenele de plată stabilite între farmacii şi distribuitorii s-au făcut conform contractului-cadru încheiat cu Casa de Asigurări, aceste termene neputând fi depăşite în momentul de faţă. Totul este un lanţ, noi avem un contract de respectat cu distribuitorii, ei la rândul lor au cu importatorii şi, dacă acest contract nu se respectă, lanţul se rupe. Momentan, nu s-au dat banii pe iulie, august şi septembrie şi fondul aferent acestor luni a fost dirijat către plata salariaţilor din sistemul sanitar. Din această lună o să avem probleme cu plata datoriilor către distribuitori. Noi avem trei puncte de lucru şi 80% din venituri se distribuie către plata salariilor, chiriei şi impozitelor. Când nu o să mai avem bani să plătim distribuitorii, o să închidem, o să creăm o pătură de şomeri calificaţi, nu o să mai plătim impozite la stat şi o să stăm acasă”, a precizat Gabriele Burnei, asociat unic la Farmacia „Mona”.
Argeşenii a căror viaţă depinde de medicamente sunt îngrijoraţi şi nu găsesc soluţie la acest blocaj. „Am aflat ce urmează să se întâmple la nivelul farmaciilor. Sunt bătrân şi bolnav. Soţia mea are diabet şi are nevoie de medicamente pentru a trăi. Fără medicamente murim, ce să facem”, a spus Romică Antonuţ, în vârstă de 68 de ani.

Def(ectele) prieteniei

Dimineata la cafea, gandesc mai repede decat pot intelege ce gandesc. Astazi de dimineata, la cafea am inteles cateva nume de prieteni dragi pusi intr-un sertar al amintirilor. Cu multi nu am mai vorbit de multa vreme. Cu unii vorbesc rar si cu altii cel putin o data pe saptamana. Toti imi sunt dragi si cu toti am amintiri frumoase. Astazi, insa, ma voi opri asupra unuia: vecinul Jo. Da, il stiu de un car de ani, inca ma mai mir cum de m-a suportat atata timp. Are un mod aparte de a fi si gaseste in mine multe lucruri pe care multi nu le vad. Cand ma vede zambeste, explicatia lui este ca il binedispun, raspunsul meu simplu: ma bucur! Cand merg cu el pe strada spune ca sunt mai galagioasa decat orice alt zgomot, spune despre mine ca intodeauna am o explicatie diferita pentru orice si astea sunt doar cateva din motivele pe care, in timp, mi le-a dat la intrebarea mea simpla: de ce ma mai suporti?
Sunt multe de spus despre vecinul Jo, si-i spun asa pentru ca prea putini stiu despre cine este vorba... si poate el nu vrea sa-si dezvaluiasca adevarata identitate! Cine stie, eu una nu l-am intrebat, dar am ales din propria initiativa sa-i protejez adevarata identitate! Una peste alta, am vrut doar sa scriu si aici ce vede unul dintre prieteni in mine, altii-nu prieteni-pretind ca ma cunost, dar nu stiu nici macar cat am la interfon!
Hai, va poop si zi buna!

România câinilor electorali!

Acordurile unui pian ce sună într-o sală goală în lumina slabă a câtorva becuri mă duc cu gândul la ce am vrut şi ce am. Câteodată nu e de ajuns doar voinţa şi tupeu constructiv, câteodată e nevoie şi de o şansă, o unică şansă. Cine a avut parte de acea clipă unică în care a ştiut ce să aleagă schimbând cursul vieţii... bravo! Cine nu... întodeauna există o a doua şansă. Prinde-o, în România totul e posibil, câinii electorali umblă cu bale şi promisiuni la colţul gurii!