Am primit premiul Pullllitzer!

Am primit premiul Pullllitzer, ce plm sunt tare! Multumesc membrilor juriului... ops... stai k a fost doar unu. Reiau. Multumesc juriului comunist ce se pretinde un mare pamfletist! Prietene nu citesc Alchimistul ca e la moda. Citesc fituica in care dai cu semnatura pentru creierele injectate cu morfina ale idiotilor care nu stiu diferenta intre destept si inteligent. Iti apreciez talentul de pupincurist de clasa superioara. Nu ma pretind jurnalist cu experienta si nu ma vreau in viata ta! Vreau drumul meu picurat cu sudoarea fruntii. Muncesc pentru fiecare leu si nu stau sa pup in cur orice javra ce se pretinde mare intelectual al cotidianului. Nu m-am nascut talentata asa ca trebuie sa muncesc. Fa ceva util si foloseste talentul de mare pamfletist punand in atentia publicului declaratile alesilor daca te tine barbatia!
Cu drag si respect pentru mine,
Ana
Acest text este un PAMFLET ( Specie literară (în versuri sau în proză) cu caracter satiric, în care scriitorul înfierează anumite tare morale, concepții politice, aspecte negative ale realității sociale, trăsături de caracter ale unei persoane etc. – Din fr. pamphlet)

Uitam ca ne-au fraierit!

Noi uitam prea repede. Uitam ca anul trecut ne-au mai taiat un 15%, uitam ca in urma cu cateva luni economia romaneasca duduia, desi alte tari erau in remisie economica. Din iunie vedem alte reduceri ce ne vor afecta atat grosimea portofelului, cat si frigiderul. Stomacul va duce dorul gratarului saptamanal, si se av hrani cu amintirea trasa in poze din vremurile bune. Daca pana acum era in voga silueta Marilyn Monroe, din iunie revine anorexia gen Kate Moss. Acum sase ani aveam salariu 600 lei si pachetul de tigari era 4 lei. Acum tigarile au ajuns ajuns la 9,5 lei, iar a luat-o in jos. Pana si painea era undeva la 50 de bani, poate chiar mai ieftina, iar acum... e 1 leu. Plm, ce dracu mai imi bat capul cu socoteli ca oricum nu-mi ajung banii nici sa traiesc o saptamana.

La piata... sa vand floricele

Da... uite ca am invatat intr-un mod biyar sa simplific lucrurile si sa-mi folosesc timpul cat mai bine! Desi vroiam sa postez saptamana trecuta aceste ganduri, nu am avut timp si chef.... Asa ca... iat-ma scriind, toto pe fuga, sintetizat ce vroiam sa spun atunci. O alta intamplare pornita de la vorbele ce stau in loc de titlu a declansat in timp real butonul rosu al mobilului, proprietate... mama. Dap stiu... ce dracu sa fac mama e titulara si pe mine! Asta-i viata, luptam sa nu murim de foame, nu mai luptam de mult pentru o casa, o masina, un confort demn de secolul.. luminat! Si de la acel clic pana in prezent am trecut printr-o zi onomastica posomorata, nu a mea, nervi cat sa le tina la soricei de mancare o saptamana si... multe riduri. Una peste alta, nici macar Basescu si reportofonul lui Boc nu au reusit sa ma scoata din starea in care ma aflam. Vorbesc la trecut pentru ca acelasi telefon proprietate "personala" mama, mi-a indus un soc electric intitulat absurd... sms si mi-am revenit, partial. In final sa nu o mai lungesc, m-am scurtcircuitat si inca mai astept aparatul de masurat intensitatea curentului, nu stiu cum se numeste :-??, sa depisteze locul avariat si sa ma repar!
Cu drag,
Ana...