E intuneric. Un intuneric covarsitor. Doar ochii tai stralucesc in lumina slaba de afara. Aceiasi ochii pe care ii iubesc fara motiv... nu au nimic deopsebit. Nu spun o poveste. Nu au o culoare deosebita. Nu stiu sa iubeasca. Poate nu au stiut niciodata. Nu sclipesc fara lumina. Nu sunt frumosi. Nu mi-au apartinut niciodata... Acei ochii reflecta neantul din tine si vidul din mine. O iubire fara inceput sau sfarsit. O iubire fara interese sau nevoi. O iubire fara intrebari sau raspunsuri. Cenzurata intr-o lume lipsita de initiativa. O iubire ce suge bucuria din mine ca floarea apa din pamant.
Am invatat ca iubirea, iarta, uita, da fara sa ceara si iti da drumul... te lasa sa zbori.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu